Căpşunele sunt fructe fantastice! Consumate direct cu frişcă, în îngheţate sau în plăcinta cu cremă de vanilie au un gust fenomenal. E sănătos să consumi proaspătă (în afara celor alergici la fructe cu sâmburi mici). Ce ziceţi de o îngheţată cu căpşuni sau iaurt cu căpşuni? Producţia de căpşuni a lumii ar acoperi cam 5 % din cererea pieţii din Statele Unite. N-ar mai rămâne nici o bobiţă altora, nici nouă! Ce înseamnă acest lucru? Că în iaurtul cu căpşuni nu ar fi căpşună? Atunci ce este? Îl citez pe autorul cărţii intitulate Super mincinoasă Hans Ulrich Grimm care spunea că un controlor de calitate al combinatului de lapte bavarez Müller a afirmat că în ziua de azi este o imposibilitate obţinerea iaurtului cu gust de căpşuni fără arome sintetice.
Industria, care produce de fapt produse folositoare, îşi foloseşte energiile pentru a elimina din produsele proprii substanţele folositoare, nutritive. Sunt înaintate zilnic multe brevete pentru produse alimentare inutile, de care nici nu are nevoie organismul. Sunt toate imitaţii de alimente, sărace în calorii şi proteine. Aceste imitaţii constau din alimente fără valoare nutritivă, dau numai plăcută senzaţie de mâncare.
Privit astfel, inclusiv aerul este un aliment. Lipseşte doar iluzia... Aceasta este adusă de gust. Cu ajutorul gustului cumpărătorul este convins să cumpere şi să guste un aliment nefolositor. De fapt a dispărut graniţa dintre comestibil şi necomestibil.
De exemplu, rumeguşul părea inpropriu consumului uman şi a fost folosit doar pentru obţinerea plăcilor pentru ambalaje. Ca să ne convingă de contrariul, firma Haarmann & Reimer obţine aromă de căpşuni din rumeguş (Metoda este secretă dar inginerii de gust, fiind mândri de propria realizare, au scăpat câteva informaţii). Luăm o cantitate mică de rumeguş australian şi-l amestecăm cu apă, alcool şi alte substanţe. După o scurtă fierbere vom obţine o aromă naturală de căpşuni. Dacă se modifică un pic reţeta, putem obţine arome de zmeură, ciocolată sau vanilie.
La filiala Food Ingredients Specialities al firmei Nestlé, de exemplu, se amestecă rămăşiţele de alune şi germeni de grâu, se adaugă acid clorhidric şi leşie de sodiu. Amestecul poate avea gust de salam sau carne de porc, sunt ambalate în sticle şi comercializate ca înlocuitori de gust.
Cel mai des folosit în băuturile răcoritoare, inclusiv în Cola, acidul citric este produs în mod exclusiv de bacterii şi ciuperci de mucegai, mai precis din secreţiile acestora. Credeţi că cineva s-a gândit să stoarcă lămâie în cantităţi industriale când ciupercile şi bacteriile scuipă acidul citric mult mai ieftin? Guvernul german, în raportul anual din 1992 cu privire la starea alimentaţiei, face o constatare faptică care arată că o treime din alimentele consumate astăzi sunt produse cu ajutorul microorganismelor şi enzimelor:
Şunca afumată este fenomenală iar somonul afumat la fel. Aceste alimente sunt destul de scumpe din cauza procedeului special de afumare. Dar întreprinzătorii deştepţi au găsit o soluţie ingenioasă de a ieftini cheltuielile de producţie, dar nu şi preţul de vânzare: tratamentul cu jet de lichid în loc de afumare. Gustul astfel obţinut este virtual, necunoscătorii sunt înşelaţi. Somonul de fapt nu este afumat, nu este conservat, nu se poate ţine dar are gustul apropiat. Gustul de fum este transportat în camioane-cisternă, ca petrolul.
Produsul firmei Knorr, numit supă de găină cu paste conţine 2 grame de carne pasăre uscată sub formă de granule. Aceasta corespunde cu 7 grame de carne original. Nu este bucătar pe lumea asta care să scoată gust de pui din această cantitate pentru 4 farfurii de supă! Knorr e în stare însă, cu 1 gram de aromă şi gust le fabrică.
Maggi procedează la fel. În supa de vită ajung 2,3 grame grăsime animalieră şi 0,67 grame extract de carne pentru 1 litru de supă. Din cauza conţinutului infim, supa nici n-ar trebui botezată în vreun fel!
Produsele LIGHT.
(Frankfurter Allgemeine Zeitung, 1994)
Împreună cu produsele Light sintetice ajung pe masa noastră o grămadă de minciuni: Cârnatul Light a conţinut cu 2 calorii mai puţin decât cel normal, iar 100 grame de pui LIGHT preambalat, în sos dulce-amărui, are 98 de calorii, aproape de pulpa de porc. O friptură de vită Light este aproape şi ea de cea normală.
După analizele celor de la Protecţia Consumatorului, din 214 produse light, fiecare al cincilea conţine inscripţii false privind caloriile. A fost nevoie şi de intervenţie juridică împotriva celor cu exagerări.
Îndulcitorii
Faptul că îndulcitorii din alimente îngraşă a fost demonstrat pe porcii danezi şi olandezi, care pe lângă arome au fost hrăniţi şi cu îndulcitori.
Asociaţia Canceroşilor din SUA a consultat peste 80.000 de doame şi a constatat că cele care îndulceau cu zahăr normal nu se îngrăşau aşa repede ca doamnele care foloseau îndulcitori sintetici.
Budinca de ciocolată este produsă din ingrediente asemănătoare mâncării pentru câini.
Vinişorul pentru doamne şi-a primit gustul de la acelaşi preparate ca şi apa de gură. Viaţa dulce a ajuns în ghearele inginerilor şi a juriştilor. Cu toate că viaţa este pe alocuri dulce, dar distractivă în nici un caz. Gustul dulce de azi în proporţie foarte mare este doar o iluzie, fără fundament real.
Preocupată de studiul şi cercetarea unor noi materiale, firma americană Procter&Gamble, punând la bătaie toată creativitatea cercetărilor, a făcut comestibil un material care până acum era materie primă pentru chiloţi şi maieuri: bumbacul. Fibra plantei poate fi introdusă chiar şi în pâine. Astfel pâinea devine săracă în calorii, deci sănătoasă.
Îţi doresc sănătate bună!
Simó Edit
colaborator Wellstar
Industria, care produce de fapt produse folositoare, îşi foloseşte energiile pentru a elimina din produsele proprii substanţele folositoare, nutritive. Sunt înaintate zilnic multe brevete pentru produse alimentare inutile, de care nici nu are nevoie organismul. Sunt toate imitaţii de alimente, sărace în calorii şi proteine. Aceste imitaţii constau din alimente fără valoare nutritivă, dau numai plăcută senzaţie de mâncare.
Privit astfel, inclusiv aerul este un aliment. Lipseşte doar iluzia... Aceasta este adusă de gust. Cu ajutorul gustului cumpărătorul este convins să cumpere şi să guste un aliment nefolositor. De fapt a dispărut graniţa dintre comestibil şi necomestibil.
De exemplu, rumeguşul părea inpropriu consumului uman şi a fost folosit doar pentru obţinerea plăcilor pentru ambalaje. Ca să ne convingă de contrariul, firma Haarmann & Reimer obţine aromă de căpşuni din rumeguş (Metoda este secretă dar inginerii de gust, fiind mândri de propria realizare, au scăpat câteva informaţii). Luăm o cantitate mică de rumeguş australian şi-l amestecăm cu apă, alcool şi alte substanţe. După o scurtă fierbere vom obţine o aromă naturală de căpşuni. Dacă se modifică un pic reţeta, putem obţine arome de zmeură, ciocolată sau vanilie.
La filiala Food Ingredients Specialities al firmei Nestlé, de exemplu, se amestecă rămăşiţele de alune şi germeni de grâu, se adaugă acid clorhidric şi leşie de sodiu. Amestecul poate avea gust de salam sau carne de porc, sunt ambalate în sticle şi comercializate ca înlocuitori de gust.
Cel mai des folosit în băuturile răcoritoare, inclusiv în Cola, acidul citric este produs în mod exclusiv de bacterii şi ciuperci de mucegai, mai precis din secreţiile acestora. Credeţi că cineva s-a gândit să stoarcă lămâie în cantităţi industriale când ciupercile şi bacteriile scuipă acidul citric mult mai ieftin? Guvernul german, în raportul anual din 1992 cu privire la starea alimentaţiei, face o constatare faptică care arată că o treime din alimentele consumate astăzi sunt produse cu ajutorul microorganismelor şi enzimelor:
Şunca afumată este fenomenală iar somonul afumat la fel. Aceste alimente sunt destul de scumpe din cauza procedeului special de afumare. Dar întreprinzătorii deştepţi au găsit o soluţie ingenioasă de a ieftini cheltuielile de producţie, dar nu şi preţul de vânzare: tratamentul cu jet de lichid în loc de afumare. Gustul astfel obţinut este virtual, necunoscătorii sunt înşelaţi. Somonul de fapt nu este afumat, nu este conservat, nu se poate ţine dar are gustul apropiat. Gustul de fum este transportat în camioane-cisternă, ca petrolul.
Produsul firmei Knorr, numit supă de găină cu paste conţine 2 grame de carne pasăre uscată sub formă de granule. Aceasta corespunde cu 7 grame de carne original. Nu este bucătar pe lumea asta care să scoată gust de pui din această cantitate pentru 4 farfurii de supă! Knorr e în stare însă, cu 1 gram de aromă şi gust le fabrică.
Maggi procedează la fel. În supa de vită ajung 2,3 grame grăsime animalieră şi 0,67 grame extract de carne pentru 1 litru de supă. Din cauza conţinutului infim, supa nici n-ar trebui botezată în vreun fel!
Produsele LIGHT.
(Frankfurter Allgemeine Zeitung, 1994)
Împreună cu produsele Light sintetice ajung pe masa noastră o grămadă de minciuni: Cârnatul Light a conţinut cu 2 calorii mai puţin decât cel normal, iar 100 grame de pui LIGHT preambalat, în sos dulce-amărui, are 98 de calorii, aproape de pulpa de porc. O friptură de vită Light este aproape şi ea de cea normală.
După analizele celor de la Protecţia Consumatorului, din 214 produse light, fiecare al cincilea conţine inscripţii false privind caloriile. A fost nevoie şi de intervenţie juridică împotriva celor cu exagerări.
Îndulcitorii
Faptul că îndulcitorii din alimente îngraşă a fost demonstrat pe porcii danezi şi olandezi, care pe lângă arome au fost hrăniţi şi cu îndulcitori.
Asociaţia Canceroşilor din SUA a consultat peste 80.000 de doame şi a constatat că cele care îndulceau cu zahăr normal nu se îngrăşau aşa repede ca doamnele care foloseau îndulcitori sintetici.
Budinca de ciocolată este produsă din ingrediente asemănătoare mâncării pentru câini.
Vinişorul pentru doamne şi-a primit gustul de la acelaşi preparate ca şi apa de gură. Viaţa dulce a ajuns în ghearele inginerilor şi a juriştilor. Cu toate că viaţa este pe alocuri dulce, dar distractivă în nici un caz. Gustul dulce de azi în proporţie foarte mare este doar o iluzie, fără fundament real.
Preocupată de studiul şi cercetarea unor noi materiale, firma americană Procter&Gamble, punând la bătaie toată creativitatea cercetărilor, a făcut comestibil un material care până acum era materie primă pentru chiloţi şi maieuri: bumbacul. Fibra plantei poate fi introdusă chiar şi în pâine. Astfel pâinea devine săracă în calorii, deci sănătoasă.
Îţi doresc sănătate bună!
Simó Edit
colaborator Wellstar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.