Banii nu înseamnă nimic;
mulţi bani înseamnă ceva.
George Bernard Shaw
Se spune că banii nu aduc fericirea, că banii nu au miros, că nu te fac mai deştept, ba chiar că timpul ar însemna bani sau, Doamne iartă!, că ar fi ochiul dracului. Ceea ce ştim cu siguranţă este că amărâte ne sunt zilele când nu-i avem şi tare ne arde de răsfăţuri când îţi zâmbesc din portmoneu. Dacă mai vreţi să ştiţi câteceva, vă invit la o scurtă lectură!
Unde a fost emisă prima bancnotă?
Prima bancnotă de hârtie a fost folosită în China dinastiei Tang (de la 618 la 907, d. Hr.), cu aproape 800 de ani înainte de apariţia primelor bancnote de hârtie în Europa în sec. XVII.
Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice. Administrația chineză adoptă, în mod oficial, bancnotele în anul 1024. Monedele metalice sunt reprezentate simbolic pe bancnotele dinastiei Song.
Prima bancnotă de hârtie a fost folosită în China dinastiei Tang (de la 618 la 907, d. Hr.), cu aproape 800 de ani înainte de apariţia primelor bancnote de hârtie în Europa în sec. XVII.
Moneda de hârtie a fost, fără îndoială, introdusă de negustorii de ceai chinezesc, la începutul secolului al X-lea, pentru încheierea marilor tranzacții folosind bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice. Administrația chineză adoptă, în mod oficial, bancnotele în anul 1024. Monedele metalice sunt reprezentate simbolic pe bancnotele dinastiei Song.
La propriu!
Un studiu făcut în 2002 a scos la iveală că 94% dintre bancnotele americane erau pline de stafilococi şi alţi agenţi patogeni. De ce? E foarte simplu, banii circulă prin tot felul de medii, de la baruri frecventate de beţivi şi oameni ai străzii, până la medii cu grad ridicat de toxicitate, spitale, WC-uri publice şi aşa mai departe. Mai mult, majoritatea bancnotelor de dolari au urme de cocaină pe ele, datorită traficanţilor de droguri care îi folosesc în tranzacţiile lor.
O cercetare ulterioară, efectuată în 2013 de Master Card şi Universitatea Oxford, releva că bancnotele care se folosesc în Europa conţin, în medie, 26.000 de bacterii, în timp ce o singură monedă prezintă mai multe bacterii decât colacul unei toalete.
Un studiu făcut în 2002 a scos la iveală că 94% dintre bancnotele americane erau pline de stafilococi şi alţi agenţi patogeni. De ce? E foarte simplu, banii circulă prin tot felul de medii, de la baruri frecventate de beţivi şi oameni ai străzii, până la medii cu grad ridicat de toxicitate, spitale, WC-uri publice şi aşa mai departe. Mai mult, majoritatea bancnotelor de dolari au urme de cocaină pe ele, datorită traficanţilor de droguri care îi folosesc în tranzacţiile lor.
O cercetare ulterioară, efectuată în 2013 de Master Card şi Universitatea Oxford, releva că bancnotele care se folosesc în Europa conţin, în medie, 26.000 de bacterii, în timp ce o singură monedă prezintă mai multe bacterii decât colacul unei toalete.
Care este cel mai frecvent chip de pe bancnote?
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, este persoana al cărei chip apare cel mai frecvent pe bancnotele şi monedele din întreaga lume. Ea este suveranul a peste 30 de ţări de pe Glob iar chipul ei apare pe 33 de valute, de la lira sterlină până la dolarul canadian sau cel australian.
Care este originea simbolului dolarului?
Originea semnului monedei
americane are mai multe teorii, iar printre cele cu numeroşi adepţi se numără
şi teoria care îi atribuie invenţia simbolului omului de afaceri Oliver
Pollock, un imigrant irlandez, care a devenit foarte bogat datorită comerţului
şi plantaţiilor. Astfel, Pollock a căpătat mare influenţă în Congresul american
şi a reuşit să deruleze afaceri importante cu spaniolii, în moneda lor, pesos.
De altfel, se pare că de aici
vine şi semnul dolarului. În documentele sale, omul de afaceri folosea
abrevierea 'ps' pentru pesos, care, din cauza scrisul său, a ajuns să semene cu
actualul simbol al dolarului, $.
Acest semn se pare că a fost folosit, pentru prima dată, pe data de 1 aprilie 1778, de către Pollock, într-o factură trimisă congresmanului Robert Morris.
Acest semn se pare că a fost folosit, pentru prima dată, pe data de 1 aprilie 1778, de către Pollock, într-o factură trimisă congresmanului Robert Morris.
Bancnota de un milion de lire sterline
Ea a fost emisă în 1948 de Banca angliei şi a avut o viaţă foarte scurtă, de doar câteva luni. Bancnota a fost destinată doar uzului guvernamental, fiind folosită în cadrul Planului Marshall de reconstrucţie a Europei după Al Doilea Război Mondial. Dar faptul că a fost scoasă din uz acum aproape 65 de ani nu înseamnă că acum nu mai valorează nimic. Având în vedere că a fost emisă într-o serie foarte limitată, puţini sunt cei care o deţin. O astfel de bancnotă s-a vândut la o licitaţie în 2008 cu suma de 120.000 de dolari americani.
Cea mai mare bancnotă cu valoare nominală
Cea mai mare bancnotă din lume
Ştiaţi că cea mai mare bancotă din lume este de dimensiunea unei coli de hârtie A4?
Este o bancnotă de colecţie şi are înscrisă valoarea de 100.000 de pesos. A fost tipărită de guvernul filipinez în anul 1998.
Primele sisteme bancare
Ele au apărut pe lângă templele antice, acum circa 4 000 de ani, în Mesopotamia, în jurul Babilonului, la popoarele semite de acolo. Pe atunci nu existau bani ca acum, deci primele bănci nu operau cu bancnote şi monede ci cu nişte obiecte standardizate, cu o greutate omologată, din argint, care ţineau loc de bani şi care se numeau sicli.
Prima apariţie
Prima menţiune occidentală a unei forme de bancnotă a fost făcută de Marco Polo, la sfârşitul secolului al XIII-lea.
Prima bancă din Europa care a emis bancnote a fost Riksbank din Stockholm, în 1658.
Banii virtuali sunt mai mulţi decât banii fizici
Altfel spus, banii virtuali din conturile bancare există doar pe hârtie în proporţie de aproape 90% şi doar 10% au acoperire reală.
Asta datorită faptului că aceiaşi bani figurează în contabilităţile mai multor entităţi, la unii sub formă de credite, la alţii sub formă de depozite.
Povestea Leului românesc
Numele monedei româneşti este luat după talerii olandezi din sec. XVII, care au circulat şi pe aici, şi care aveau gravaţi pe revers un leu.
La propunerea lui Heliade Rădulescu, moneda naţională ar fi trebuit să se numească “român”, după modelul francului francez. Parlamentul a respins însă această denumire la sesizarea unui deputat care a atras atenţia că pot apărea situaţii penibile, şi a dat ca exemplu un caz ipotetic în care, la un târg de vite, cineva ar putea întreba: ”câţi români costă un bou?”. Acest argument a fost decisiv pentru impunerea denumirii de “leu”.
România este singura ţară din Europa cu bancnote din plastic
România este singura ţară din Europa care foloseşte bancnote din plastic.
Ţara nostră a pus în circulaţie primele bancnote pe suport de plastic, denumit polimer, în anul 1999, emise cu ocazia eclipsei totale de soare şi aveau valoarea nominală de 2.000 de lei.
De reţinut în mod special este faptul că Leul românesc are două prezenţe în Cartea Recordurilor: 1. bancnota de 10 bani din 1917 - cea mai mica bancnotă din lume; 2. Bancnota de 1.000.000 de lei, aceasta fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.
Elementele de siguranţă ale bancnotelor din plastic sunt: banda iridiscentă, firul de siguranţă, filigranul, fereastra transparentă, imprimarea în relief precum şi microperforaţiile, acestea din urmă sunt prezente la cele cu valoare de la 50 de lei în sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.